"Vom răspunde!" - Kremlinul dă vina pe ţările baltice "ostile" pentru ruperea relaţiilor lor cu Federaţia Rusă

Moscova a promis că va răspunde la ceea ce a numit acţiuni de confruntare din partea Lituaniei, Letoniei şi Estoniei cu măsuri asimetrice. Kremlinul a acuzat statele baltice de "ostilitate", în condiţiile în care acestea au rupt majoritatea legăturilor cu Rusia.

"Din cauza liniei vădit ostile a Vilnius, Riga şi Tallinn, toate legăturile interstatale, interdepartamentale, regionale şi sectoriale cu Rusia au fost rupte", a declarat duminică purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Euronews.

Ea a avertizat că Moscova va răspunde cu măsuri asimetrice, deşi nu a precizat ce anume ar fi făcut ţările baltice.

"Vom răspunde, de asemenea, la acţiunile ostile ale statelor baltice cu măsuri asimetrice, în primul rând în domeniile economic şi de tranzit", a continuat Zaharova.

Invazia rusă pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022 a făcut ca tensiunile din ţările baltice şi din regiunea înconjurătoare să crească vertiginos.

Cele trei mici state de la frontiera estică a UE au fost ocupate de URSS până la prăbuşirea acesteia în 1991. Ele se tem acum că un Kremlin revizionist le-ar putea ameninţa propria securitate şi independenţă.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate, a afirmat anul trecut că ţările baltice aparţin Rusiei, spunând că acestea s-au "murdărit" din cauza invaziei Moscovei în Ucraina.

Tallinn şi Vilnius au acuzat săptămâna trecută Rusia că a interferat cu navigaţia traficului aerian din regiune.

Joi, NATO a tras un semnal de alarmă cu privire la războiul "hibrid" al Moscovei în regiune şi în Europa extinsă.

În plus, NATO a indicat o "campanie din ce în ce mai intensă" de "dezinformare, sabotaj, acte de violenţă, interferenţe cibernetice şi electronice... şi alte operaţiuni hibride" împotriva membrilor Alianţei militare formate din 32 de state.

Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat în exclusivitate pentru Euronews în septembrie că este "îngrijorat" de posibilele atacuri hibride din partea Rusiei.

În februarie, Rusia i-a inclus pe lista de persoane date în urmărire pe premierul estonian Kaja Kallas, pe ministrul lituanian al Culturii şi pe membrii fostului Parlament leton pentru pentru distrugerea unor monumente din perioada sovietică.

Susţinătorii demolărilor spun că monumentele reprezintă o amintire dureroasă a ocupaţiei sovietice şi ar trebui să fie îndepărtate pentru a arăta solidaritate cu Kievul, în contextul războiului Rusiei din Ucraina.